romana english

LUCRARI ORIGINALE

Prevalența simptomelor depresiei Óntr-un grup mare de fumători cu sevraj tabagic. Implicații clinice Ón domeniul medicinii interne

Fabio Lugoboni, Margherita Residori, Lorenzo Zamboni, Rebecca Casari, Marco Faccini, Daniel L. Amram, Vincenzo Zagŗ
Prevalența simptomelor depresiei Óntr-un grup mare de fumători cu sevraj tabagic. Implicații clinice Ón domeniul medicinii interne
Context general. Asocierea dintre dependența de nicotină și depresie este cunoscută, descrisă și cu semnificație clinică. Adicția de nicotină este foarte asemănătoare cu dependența de alte droguri ilegale, dar generează consecințe posibil letale. Pacienții cu depresie fumează de două ori mai mult decât populația generală, iar în rândul lor nu s-a observat tendința de scădere a prevalenței fumatului, așa cum se raportează în populația generală. Legăturile dintre fumat și afecțiunile depresive sunt complexe. În timp ce unele studii nu au arătat recidive semnificativ mai multe în timpul sevrajului tabagic la cei cu afecțiuni afective, altele subliniază un risc crescut de apariție a episoadelor maniacale și/sau a depresiei recurente în primele 6 luni de la sevrajul de tutun. Ghidurile curente nu sugerează evaluare de screening pentru depresie, nici nu consideră necesar vreun tratament antidepresiv anterior sevrajului tabagic, deși există unele medicamente antidepresive printre cele de linia întâi sau a doua utilizate în sevrajul tabagic. Scopul acestui studiu este evaluarea prevalenței și a gradului de depresie inițială în cadrul unei cohorte largi de fumători cu sevraj de tutun.
Metode. S-a efectuat un studiu cross-secțional în rândul unei populații de 1110 de fumători care s-au adresat serviciilor medicale la Spitalul Universitar din Verona. Gradul de dependență nicotinică a fost evaluat prin Testul Fagerstrom (Fagerstrom Test of Nicotine Dependence; FTND), iar starea dispoziției a fost evaluată prin Scala de depresie autoevaluată (Self-rating Depression Scale; SDS), un instrument validat şi utilizat în mod curent pentru aprecierea dispoziției depresive.
Rezultate. 132 de subiecți (12%) erau depresivi (scorul la testul SDS ≥50). Analiza bivariată, utilizând scorul SDS dihotomizat cu pragul de 50 ca variabilă dependentă, a arătat că sexul feminin și gradul de dependență nicotinică erau corelate cu depresia.
Concluzii. Studiul a arătat o prevalență ridicată a depresiei anterior inițierii tratamentului pentru sevrajul nicotinic la fumătorii cu intenție de a renunţa la fumat. Deși asocierea dintre depresie și dependența de nicotină a fost în mod repetat raportată în numeroase studii și este bine cunoscut faptul că pacienților depresivi le este mai greu să renunțe la fumat, cele mai multe ghiduri nu par să ia în considerare acest aspect. Rezultatele recomandă necesitatea evaluării bazale a depresiei prin aplicarea de teste de screening tuturor fumătorilor care solicită consult medical în vederea sevrajului tabagic.

Obezitatea, capacitatea de efort și inflamația sistemică Ón cazul apneei severe obstructive de somn

Carmen C. Stroescu, Ștefan Dumitrache-Rujinski, Ionela Erhan, Bianca Paraschiv, Irina Pele, Miron A. Bogdan
Obezitatea, capacitatea de efort și inflamația sistemică Ón cazul apneei severe obstructive de somn
Introducere. Obezitatea și apneea obstructivă în somn (OSAS) sunt asociate cu inflamație sistemică, comorbidități cardiovasculare și capacitate de efort fizic scăzută. Scop. Evaluarea relației între capacitatea de efort fizic și inflamaţia sistemică la pacienți obezi cu OSAS severă.
Metodă. Pacienți cu OSAS severă (Index de Apnei-Hipopnei [IAH] >30/oră, poligrafie cardiorespiratorie) nou diagnosticați, fără comorbidități cardiorespiratorii semnificative clinic, au fost evaluţi, notându-se următoarele date: indicii antropometrici (indicele de masă corporală [IMC]; circumferința gât, talie și sold, raportul talie/șold [TSR]); hemoleucograma, cu formula leucocitară și indici celulari; markeri de inflamație sistemică: viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), fibrinogenul (Fb), raportul dintre neutrofile și limfocite (NLR), respectiv trombocite și limfocite (PLR). Toți pacienții au efectuat un test de mers de 6 minute, cu măsurarea distanței parcurse, și un test cardiopulmonar la efort, în scopul evaluării capacității de efort maximal, cu măsurarea consumului de oxigen de vârf (peakVO2). Au fost analizate relațiile între acești parametri.
Rezultate. În lotul studiat, 30 de pacienți (23 de bărbați) cu OSAS severă, cu valori medii/mediane pentru vârstă 45±9 ani, IMC 34,9±4,7 kg/m2, TSR 1 (0,9-1,2), IAH 58,8/oră (26-113,5), Index de Desaturare (ID) 64/oră (16,5-100,3), hemoglobină (Hb) 15 g/dl (11,6-17), VSH 8 mm/1 oră (1-39), Fb 336 mg/dl (232-652), NLR 2 (1-3,73), PLR 97,5 (55-166), am găsit un peakVO2 de 82,11±2,58% din prezis. Am identificat o corelaţie negativă şi semnificativă statistic între IMC și peakVO2 (r=-0.493, p=0,006). Severitatea OSAS (IAH, ID) s-a corelat, de asemenea, negativ cu peakVO2 (r=-0.477, p=0,008; r=-0.379, p=0.043). În mod surprinzător, IMC s-a corelat negativ cu PLR (r=-0.401, p=0.042). Nu a fost identificată o relație între PLR și capacitatea de efort fizic maximal, respectiv severitatea OSAS.
Concluzii. Atât obezitatea, cât și OSAS severă sunt asociate cu o capacitate de efort fizic scăzută. În grupul studiat, nu a fost identificată o relație între markerii de inflamație sistemică și severitatea OSAS sau capacitatea de efort fizic maximal. Este posibil ca inflamația sistemică să nu fie mecanismul principal al scăderii toleranței la efort în OSAS severă, alte mecanisme fiind probabil implicate (disfuncția cardiacă).

Balanţa prooxidant - antioxidant la pacienţii cu BPOC

Fariba Rezaeetalab, Asghar Dalili, Daryoush Hamidi Alamdari
Balanţa prooxidant - antioxidant la pacienţii cu BPOC
Obiectiv. Stresul oxidativ joacă un rol important în patogeneza bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC). Inflamația cronică, alături de stresul oxidativ reprezintă două dintre mecanismele patogenice majore ale acestei boli. Scopul studiului a fost de evaluare a rolului stresului oxidativ în patogeneza BPOC prin folosirea unui test rapid de determinare a balanței prooxidanți - antioxidanți (BPA).
Metodă. S-a evaluat prezența stresului oxidativ în serul a 60 de pacienți cu BPOC, respectiv în serul a 60 de subiecți sănătoși, prin utilizarea unei testări rapide a balanței prooxidanți - antioxidanți. Datele au fost analizate statistic cu ajutorul programului SPSS, cu aplicarea testelor Mann-Whitney și Kruskal-Wallis pentru variabile cantitative cu distribuție non-parametrică.
Rezultate. În ambele loturi au fost incluși 42 de bărbați (70%) și 18 femei (30%). Vârsta medie în lotul de pacienți a fost de 58,9±6 ani, iar în lotul de control, de 58,5±6 ani. Pacienții au avut o rată medie de fumat de 24,1±9,2 pachete-an (PA), iar subiecții sănătoși, de 5,1 PA. De asemenea, indicele PA pentru bărbați a fost 25,4±8,8, iar pentru femei, 13,3±5,7 la pacienții cu BPOC. Valoarea medie a BPA serice exprimate în unități Hamidi-Koliakos (HK) a fost de 193,6±43 în lotul cu pacienți, respectiv 62,05±40,4 în lotul de control (p<0,001).
Concluzii. Studiul evaluează rolul-cheie al stresului oxidativ în patogeneza BPOC.