romana english

Lucrari originale

Stenozele traheale principii de diagnostic si tratament, rezultate

Ciprian Bolca, Codin Saon, Cristian Paleru, Radu Matache, Mihaela Codresi, Olga Danaila, Adrian Istrate, Genoveva Cadar, Radu Stoica, Ion Cordos
Stenozele traheale principii de diagnostic si tratament, rezultate

In perioada noiembrie 2001 - aprilie 2010, in clinica noastra s-au practicat 107 rezectii traheale pentru stenoze de diferite etiologii, iatrogene sau tumorale, benigne sau maligne. Dorim sa prezentam principiile de diagnostic si tratament aplicate precum si rezultatele obtinute. S-a intervenit chirurgical la 74 (69,15%) de stenoze postintubatie, 6 (5,6%) dintre ele complicate cu fistula esotraheala, 6 (5,6%) tumori benigne, 11 (10,28%) tumori maligne primitive si 16 (14,97%) tumori maligne secundare, cu o mortalitate totala de 3.8%. Rezectia traheala cu reconstructie imediata este singurul tratament curativ pentru toate tipurile de stenoze. Endoscopia interventionala are un rol extrem de important in managementul complex al stenozelor traheale, atat prin evaluare cit si prin manevre terapeutice temporare sau definitive. Datorita numarului mic de cazuri, sustinem infiintarea unor centre specializate pe aceasta patologie spre care sa fie indreptati toti pacientii, doar acolo fiind posibila stabilirea corecta a conduitei terapeutice.

Cuvinte cheie: stenoza traheala; tumora traheala; rezectie traheala

Ameliorarea profilaxiei accidentelor tromboembolice venoase prin utilizarea instrumentelor de evaluare a riscului de tromboza si a recomandarilor tiparite din spital

Mohammad Hossein Rahimi-Rad, Seidsoma SeidSalehi
Ameliorarea profilaxiei accidentelor tromboembolice venoase prin utilizarea instrumentelor de evaluare a riscului de tromboza si a recomandarilor tiparite din spital

Evidentele sugereaza ca profilaxia tromboembolismului venos (VTEP) este inca subutilizata semnificativ, in ciuda relatiei acesteia cu morbiditatea si mortalitatea. Studii anterioare au demonstrat cresterea ratei VTEP prin utilizarea computerului pentru reamintirea folosirii protocoalelor in vigoare. Din pacate, acest sistem nu este disponibil in cele mai multe spitale din tarile in curs de dezvoltare. Am pornit de la ipoteza ca atasarea unor recomandari scrise in fisa pacientului, la momentul internarii ar actiona ca un mijloc de aducere aminte a acestor protocoale. Metode:  acest studiu pre- si postinterventie a inclus trei parti: (i) supravegherea frecventei initiale a evenimentelor tromboembolice venoase; (ii) pe parcursul urmatoarelor noua luni am atasat un mod de calculare a riscului evenimentelor tromboembolice venoase  printat si recomandarile spitalului, pe prima pagina a fisei bolnavului de la momentul admiterii acestuia in spitalo; (iii) reevaluarea evenimentelor tromboembolice venoase similar fazei unu. Rezultate: acest studiu prospectiv pre- si postinterventie s-a desfasurat pe 1202 patienti chirurgicali evaluati pentru riscul tromboembolic si performanta VTEP. Orice tip de profilaxie a fost folosita la 20% din pacienti inaintea interventiei si la 37,6% dupa interventie (p<0,001). Profilaxia a fost corecta la 19,1% inaintea interventiei si la 33,8% dupa interventie (p<0,001). Dupa interventie rata VTEP a crescut de la 8,5% la 19,3% in grupul de risc moderat, de la 18,5% la 39,1% in grupul de risc inalt si de la 28,1% la 45,1% in grupul de risc foarte inalt.  Concluzii: O metoda de interventie simpla poate imbunatati rata VTEP in locatiile in care modalitatea de alerta electronica nu este disponibila. VTEP este subutilizat; in ciuda beneficiilor evidente exista tousi un decalaj intre evidente si practica.

Cuvinte cheie: accidente tromboembolice venoase, profilaxie, evaluare risc